martie 21, 2011

NOUNASCUTul lui BRANCUSI








"Il y a des imbéciles qui définissent mon œuvre comme abstraite, pourtant ce qu'ils qualifient d'abstrait est ce qu'il y a de plus réaliste, ce qui est réel n'est pas l'apparence mais l'idée, lessence des choses."...

"Sunt imbecili cei care spun despre lucrarile mele ca ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentata de forma exterioara, ci de ideea din spatele ei, de esenta lucrurilor."
„Am slefuit materia pentru a afla linia continua. Si când am constatat ca n-o pot afla, m-am oprit; parca cineva nevazut mi-a dat peste mâini - Constantin Brâncusi ”


„Spre imensitatea văzduhului" - aceasta este Pasărea mea.
Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri.
De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre.
Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul...
Nu cred că voi putea izbuti vreodată...
Dumnezeirea este pre­tutindeni;
şi când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, şi când te simţi umil,
şi când te dăruieşti.
Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică...
Ei bine, o doamnă de la New York, care a simţit într-adevăr acest lucru,
a plâns şi a îngenuncheat în faţa uneia dintre Măiestrele mele.


The Newborn-Brancusi~
(John Moore,fiul nerecunoscut)

 
Nou Născutul/The Newborn 
(varianta în marmură, 1915),
 Muzeul de Artă din Philadelphia, SUA - 

 

Numele ei apare foarte rar in biografiile si articolele dedicate lui Brâncuşi, desi, dupa parerea mea, ea e cel mai important personaj feminin din viata sculptorului roman. 
... 
De ce spun asta? 
O spun nu numai datorita faptului ca au avut impreuna un copil, copil ce niciodata nu a fost recunoscut oficial de catre tatal sau. 
... 
Dar despre cine e vorba? 
E vorba de Vera Moore. 
... 
Povestea incepe in anul 1930 cind colectionarul de arta Jim Ede il invita pe Brâncuşi la un concert. 
Pianista englezoaica Vera Moore ii capteaza atentia chiar de la primele acorduri. 
Se stie ca Brâncuşi era sensibil la muzica, el insusi cintind din cind in cind la un fluier pe care si-l cioplise in tinerete. 
Avea o voce foarte buna iar in perioada scolii si a studentiei pariziene a facut parte din diverse coruri bisericesti. 
Deci nu e de mirare ca a ramas fermecat de clapele atinse de degetele Verei Moore. 
... 
Legatura lor a fost una pasionala, marturie stind cele patruzeci de scrisori din arhiva, scrisori ce o lunga perioada de timp au ramas secrete nu numai publicului dar si brâncuşilogilor. 
... 
In momentul in care s-au intilnit Constantin Brâncuşi avea cincizeci si patru de ani ... iar Vera undeva la jumatatea virstei lui. 
In acea perioada sculptorul roman tinea legatura cu o serie de galerii si colectionari de arta de peste ocean. 
Nestiind suficienta engleza el a apelat la Vera pentru scrierea de scrisori, incasarea de facturi si alte activitati de secretariat. 
De aceea in unele referinte Vera Moore e trecuta drept secretara lui Brâncuşi pentru corespondenta in limba engleza. 
... 
Nimic mai fals. 
Vera Moore nu si-a intrerupt niciodata activitatea artistica si concertele - din care dealtfel cistiga foarte bine. 
... 
Legatura lor a fost una mai putin cunoscuta in lumea artistica a Parisului pentru ca Brâncuşi era un solitar si avea oroare de birfele si cancanurile din presa, considerindu-le absolut dezgustatoare. 
... 
In 1934 se naste fiul lor, John Moore. 
Nu stiu daca John Moore se mai afla in viata, dar daca da, atunci el ar trebui sa aiba saptezecisisapte de ani. 
Cei ce l-au vazut si au stat de vorba cu el au fost pur si simplu bulversati de asemanarea izbitoare cu tatal sau, Constantin Brâncuşi. 
Odata cu inaintarea in virsta asemanarea a devenit si mai socanta. 
... 
Nimeni nu a putut explica din ce cauza nu si-a recunoscut Brâncuşi fiul, pentru ca, iarasi ciudat, dupa nasterea lui, el a continuat legatura cu Vera. 
In scrisorile lor nu se intilnesc reprosuri sau invinuiri ci numai cuvinte calde incarcate de emotia unor sentimente pline de greutate. 
... 
Dupa mai mult timp de la moartea lui Brâncuşi, cind s-au deschis pentru prima data acele scrisori si au fost citite intr-o cadru restrins la care au participat citeva persoane desemnate de Ministerul Culturii din Franta, s-a lasat o liniste ce nu putea fi umpluta cu nimic. 
Nimeni nu se astepta ca sa descopere in persoana lui Brâncuşi atita pasiune si senzualitate. 
Nimeni nu s-a asteptat sa descopere dragostea unui tinar de douazeci de ani in sufletul unui om de saizeci. 
... 
Deasemeni e foarte interesant faptul ca scrisorile in cauza i-au pus in incurcatura pe biografi, ei fiind nevoiti sa-si revizuiasca informatiile si afirmatiile, pentru ca, rindurile acelea scrise negru pe alb au dezvaluit un Brâncuşi incredibil. 
Un barbat prins intr-o relatie delicata cu o femeie careia ii facea declaratii ciudate. 
Iar acea femeie l-a parasit, in ciuda faptului ca aveau impreuna un fiu ... in ciuda faptului ca in mai multe scrisori ii marturisea ca il iubeste. 
... 
De ce s-a comportat Vera asa? 
Nu pot sa ma abtin sa nu propun un scenariu al evenimentelor :) 
Daca ar fi sa schitez profilul psihologic al Verei Moore as insista in primul rind pe cunoasterea ei adinca a sufletului si aspiratiilor lui Brâncuşi. 
Vera era in primul rind o artista, deci intelegea foarte bine ca unii artisti au nevoie de libertate totala pentru a se putea manifesta. 
O familie, un copil de care sa aiba grija in permanenta, reprezentau lucruri care ar fi dus la atrofierea spiritului creator al lui Brâncuşi. 
Pe de alta parte, eu cred ca ea a fost foarte indragostita de sculptorul roman, atit de mult incit sa-si doreasca un copil. 
Sunt convinsa ca John Moore nu s-a nascut la intimplare sau din eroare. 
Intreruperile de sarcini se faceau in Franta chiar si in secolul al XIX-lea, si nu vad de ce o femeie cu posibilitati materiale nu ar fi facut o intrerupere, in cazul in care nu si-ar fi dorit copilul. 
Se mai pot lua in calcul si considerentele religioase, desigur. 
... 
Eu cred ca ea a fost o femeie sensibila, inteligenta si independenta. 
A vrut un copil cu barbatul pe care il iubea. Si l-a avut. 
A vrut sa-i dea libertate totala celui pe care il iubea. Si i-a dat. 
... 
Vera s-a despartit de Brâncuşi pentru ca asa i-a dictat vocea ei interioara. 
... 
Sunt convinsa ca John Moore si-a inteles mama si ca nu i-a purtat pica tatalui. 
Nu a cerut sa i se recunoasca paternitatea, desi acest lucru ar fi fost foarte usor de facut, pentru ca, urmasi ai fratelui lui Constantin Brâncuşi traiau in Romania. 
O simpla cerere adresata statului roman, citeva analize ... si mesajul genetic ADN/DNA ar fi fost decodificat si trecut in fisa de laborator. 
Traiesc cu sentimentul ca John Moore nu avea nevoie de asa ceva. El stia ca e rodul unei povesti de dragoste ... si dorea sa ramina asa. 
... 
De multe ori m-am jucat cu imaginatia incercind sa-mi inchipui cum e sa fii copilul unei celebritati. Sa traiesti departe de o mama celebra sau un tatal devenit legendar. 
Sa-i vezi figura prin ziare si reviste sau la televizor. 
Sa-i vezi operele prin muzee sau cartile in rafturile bibliotecilor. 
Sa stii ca tatal tau apartine tuturor ... insa tie nu ti-a apartinut niciodata. 
Sa nu ai amintiri despre el, iar atunci cind spui tatal meu sa-ti vina in fata ochilor o pasare in zbor, o muza adormita, coloana infinitului sau doi indragostiti (con)topiti intr-un sarut primordial. 
Numai John Moore ar putea spune ce inseamna toate acestea. 



..


EVZ: Mama dumneavoastră a fost ultima mare iubire a lui Brâncuşi. V-a spus vreodată cum s-au întâlnit?
John Moore: 
Aveau mulţi prieteni comuni. S-au cunoscut prin intermediul acestor prieteni, la unul dintre concertele ei. 

A fost o poveste înconjurată de mister pentru publicul larg. Dumneavoastră ce vă spunea despre Brâncuşi?

Nu vorbea prea des pe subiectul ăsta. Voia să păstreze secretul, pe cât posibil. Erau alte mentalităţi la vremea aceea. 

V-aţi întâlnit o singură dată cu el. Ce i-aţi spus, ce v-a spus?
 
Nu ne-am spus nimic. O dusesem pe mama cu maşina într-o vizită la atelierul lui din Paris - rămăseseră prieteni şi mergea la el destul de des -, şi atunci l-am văzut în uşă. 

A vrut vreodată să vă vadă?
 
N-a vrut niciodată. 

Trebuie să fi fost foarte ciudat să aveţi un tată atât de faimos şi să nu-l fi cunoscut vreodată.
 
Toţi suntem faimoşi, într-un fel sau altul. (Râde) 

Brâncuşi n-a spus niciodată de ce nu vă recunoaşte.
 
Nu. Dar în certificatul meu de naştere, mama mi-a trecut totuşi şi numele lui. Deci în paşaportul meu scrie: "John Constantin Brâncuşi Moore". 

Ce simţiţi acum în legătură cu el?

Nu s-a schimbat mare lucru pentru mine. Ştiam că nu pot face nimic să mă apropii de el.

Când v-aţi apucat de fotografie?
Pe la 19-20 de ani. Am făcut apoi o profesie din asta, am lucrat 35 de ani în domeniu. Acum am terminat cu fotografia, mă ocup de electronică. Am lăsat fotografia imediat ce am auzit că va începe "epoca digitală". Nu mi-a plăcut ideea de a-mi petrece două ore în faţa computerului pentru a obţine o fotografie care nu poate fi imprimată cum trebuie.

În plus, oamenii nu prea mai vor să plătească pentru fotografie, pentru că ştiu că pot face "o treabă profesionistă" cu un Polaroid. Totul s-a terminat.

Aţi fost vreodată în România?
Nu, dar o să ajung într-o zi..


"VRĂJITOAREA" lui BRÂNCUŞI






Eu nu doresc să reprezint în sculpturile mele făpturi terestre - hamali grei - ci fiinţe înaripate şi eliberatoare - şi, pentru aceas­ta, nu ar trebui să glorificăm nicidecum munca în sine sau dificultatea efortului. Acestea rămân cele mai nenorocite dintre lucruri şi nu sunt, în definitiv, decât un mijloc, însă până şi Creatorul le-a împrumutat, în drumul său.

Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut - dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca ceva ce face parte din
sufletul Naturii.



.
Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor.


"Eu am voit să înalţ totul dincolo de pământ. Cocoşii mei cântă! Şi păsările mele zboară!"



"Vrajitoarea" lui Brâncuşi...

Vera Moore

... 



.~Pictorita duhovnica-Sonia Terk-Delaunay.. 

Cred ca acest nume i se potriveste de minune Soniei Terk - Delaunay. 

In perioada ultimilor ani de viata ai lui Brancusi ea a fost una din cele mai apropiate persoane de dinsul si a fost cea care l-a influentat si l-a convins sa-si faca un testament prin care sa clarifice cine va trebui sa aiba grija de operele sale de arta si de atelier. 

Dar in primul rind Sonia i-a fost duhovnică. 

Asa au perceput-o cei din cercul lor de cunostinte si prieteni. 

Madame Sonia stia sa despovareze sufletul omulului doar cu ajutorul cuvintelor. 

... 

Voi incerca sa creionez portretul acestei pictorite interesante. 

Se naste in 1885 in familia unor evrei fara cine stie ce posibilitati materiale ce locuiau intr-un mic orasel din Ucraina. 

Numele ei real a fost Sarah Stern. 

Mai tirziu, fratele mamei si sotia acestuia au infiat-o, ea capatind numele lor de familie : Terk.

Sarah Stern a devenit Sonia Terk si impreuna cu parintii ei adoptivi a inceput o noua viata, a inceput sa vada lumea. 

Unchiul ei era un avocat bogat caruia ii placea sa-si petreaca vacantele in Finlanda, Elvetia sau Germania. 

... 

Talentul pentru pictura a fost remarcat inainte ca Sonia sa implineasca optsprezece ani. 

Studiaza la Academia de Arte Frumoase din Karlsruhe, Germania, insa apoi pleaca la Paris in cautarea unui drum propriu in arta. 
Familia nu vedea cu ochi buni aceasta decizie si-i cerea insistent sa se reintoarca in Rusia. 
Pentru a scapa de tutela lor Sonia se va casatori in anul 1905 cu posesorul unei galerii de arta care era homosexual. 
Aceasta casatorie de convenienta ii da libertatea sperata iar pe de alta parte il salveaza pe Wilhelm Uhde de la oprobiul public. 
... 
In 1909 il cunoaste pe Robert Delaunay. 
Cei doi pictori sunt cuprinsi de o dragoste fulgeratoare. Sonia divorteaza imediat de Uhde pentru a se casatori cu Robert Delaunay, cu care intre timp ramasese insarcinata. 
Impreuna ei vor fonda un nou curent artistic : orfismul/orphysm. 
... 
In timp ce facea haine si scutece pentru fiul ei, Sonia e invadata de un val de inspiratie cu radacini in mediul in care si-a petrecut propria copilarie. 
Incepe sa lucreze cu petece de pinza, apoi transpune pe hirtie patratele colorate cu modele geometrice si florale, ca in final sa le stilizeze si sa le aranjeze intr-un mod artistic. 
Numele Soniei Dealaunay e consemnat in istoria artei tocmai datorita acestui tip de lucrari, lucrari inspirate in mare parte de motivele tesaturilor si textilelor folosite de taranii rusi si ucraineni. 
... 
Paul Klee a marturisit ca a ramas atit de impresionat de lucrarile ei incit i-a folosit citeva din motive in tablourile abstracte pe care avea sa le conceapa ulterior. 
... 
Sonia Delaunay -Terk e prima artista de sex feminin care in timpul vietii a avut o expozitie retrospectiva la muzeul Luvru din Paris. 
Va muri in 1979 la virsta de nouazeci si patru de ani. 
Aproape un secol de viata in care i-a cunoscut pe cei mai importanti oameni de arta si scriitori ai perioadei interbelice si postbelice. Odata cu ea a murit o adevarata arhiva vie de amintiri extraordinare. 
... 
Eu o consider drept o pictorita cu veleitati de psiholog si psihanalist, de aceea cred ca nu e intimplator faptul ca Brancusi a ales-o tocmai pe ea ca sa i se destainuie. 
Sonia era de o discretie perfecta. Nimeni nu a putut afla amanunte din discutiile cu legendarul sculptor. 
Desi tinuse unele jurnale si caiete de notite, ea le-a distrus inainte de a muri. 
Totusi printre filele desperecheate ratacite printre acte si fotografii s-a gasit o insemnare ciudata. 
... insemnarea unei intilniri de citeva ore ce a avut loc in studioul lui Brancusi, intilnire in care el i-a povestit pe larg despre Vera Moore, numind-o vrajitoare. 
I-a spus Soniei ca puterea Verei a fost atit de mare incit dupa incetarea legaturii lor nu a mai fost atras de nimeni altcineva, nici fizic ,nici psihic. 

Vera Moore.

... 
Dupa Vera Moore nu a mai existat nimeni in viata lui Brancusi, el insusi marturisindu-i ca nu a mai atins nici o femeie. 
Nici un personaj feminin, din multele personaje atragatoare ce i-au calcat pragul atelierului, nu a reusit sa-l miste si sa-i accelereze bataile inimii. 
... 

Multa vreme scrisorile au constituit un secret, insa pe parcurs, cu foarte mare zgircenie, au fost facute publice unele pasaje. 


Numele Vera ma face sa ma gindesc la o posibila descendenta ruseasca a familiei ei. Nu am nici un fel de date concrete in acest sens. 

Sunt doar simple supozitii, rod al unor ginduri ce revin mereu in prim-planul memoriei.


Viata sentimentala a lui Brancusi s-a incheiat cu vrajitoarea Vera Moore, si imi place sa cred ca pina in ultima clipa Brancusi nu a reusit sa scape de vraja ei. 
... 
De buna voie si nesilit de nimeni el devine un ascet. 
Aceasta transformare a fost remarcata de toti insa nimeni nu a pus-o in legatura cu Vera. 
Sculptorul plin de viata ce stia sa faca atmosfera la petreceri, ce gatea mincaruri fantastice si care stia ce fel de vin sau de bautura se potriveste cu ce fel de mincare, s-a transformat intr-un personaj desprins parca din cartile cu povesti. 
Se metamorfozase intr-un fel de dervis batrin cu barba alba, imbracat de obicei in alb, cu saboti de lemn in picioare ... un vegetarian ce-si petrecea timpul filozofind si contemplind lumea. 
... 
Cu aceste date la indemina am inceput munca mea de cercetare. Nu prea stiam ce caut sau ce vreau sa descopar. 
Puneam cap la cap toate informatiile fara sa am nici o revelatie ... fara sa gasesc nici un raspuns interesant. 
... 
Intr-o noapte, gindindu-ma pe marginea acestui subiect, in mintea mea s-a strecurat pe tiptil o idee. 
Am deschis calculatorul si pina inspre dimineata am navigat pe net. 
Descoperisem ceva ce putea face lumina in universul meu intunecat de mii de informatii pestrite. 
... 
Brancusi si Vera Moore s-au despartit in 1935, aproximativ la un an dupa nasterea fiului lor. 
Comment: 


M-am intrebat ce a facut el dupa aceea? Ce a creat? 

In acea noapte am descoperit ca cele trei monumente totem din Romania: Poarta Sarutului, Masa Tacerii si Coloana Infinitului au fost executate dupa anul 1935. 
Bineinteles ca sculptorul le gindise si le planuise cu mult timp inainte si ca trecusera ani buni in care el a cizelat formele si a modificat simbolurile, insa, catalizatorul creatiei, decizia finala si pasul hotaritor au fost date de ruptura cu Vera, cred eu. 
... 
Poate ca intr-o zi va veni cineva care sa vrea sa faca lumina in labirintul intunecat al relatiei afective dintre Vera Moore si Constantin Brancusi, cineva care sa vrea sa descopere laturile inedite ale personalitatii unuia din cei mai cunoscuti romani ai secolului XX. 
...
Unii au vazut in aceasta sculptura o vrajitoare din mitologia celtica, altii un calugar ... 


Expertul de arta Sidney Geist a reusit sa dezlege misterul sculpturii. 

Se stie ca Brancusi gasise in padure un ciot de artar, pe care l-a adus in atelier, fara un scop precis. Calitatea lemnului noduros nu se preta la sculptura. 


Insa Brancusi a reusit sa transforme un ciot bifurcat in "vrajitoare", demonstrind inca o data faptul ca nu exista material de proasta calitate, ci doar miini neindeminatice si lipsa de imaginatie :) 

Se stie ca la orele prinzului sculptorul avea obiceiul sa citeasca. 
Una din cartile aflate in mica biblioteca a atelierului se intitula Vrajitoarea, carte scrisa in 1862 de Michelet. 

Geist a avansat ipoteza ca sursa de inspiratie a lucrarii lui Brancusi a constituit-o tocmai aceasta carte. 
... eu inclin sa cred ca are dreptate. 
Tot el a afirmat ca nodul din lemn reprezinta puterea vrajitoarei, nodul cu care sunt legate vrajile, dar si spiritul ei posesiv, cruzimea cu care
stapineste sufletul pe care l-a vrajit.

LES FEMMES DE BRINCUSI




dictando.blogspot.com/2009/04/les-femmes-de-brancusi.

Les Femmes de Brincusi



Daca la artistii de dinainte de secolul 19 mai poti identifica pe ici pe colo cate un personaj adus din viata reala, la cei moderni lucrurile se complica. Trebuie sa te bazezi pe titlu, pe cuvantul artistului, pe insemnarile altora si, uneori, doar pe speculatii. De exemplu la Brancusi. Ai in fata un totem din lemn, un ou de piatra sau un falus metalic - Ghici cine-i? Normal, statuile respective reprezinta esenta care transpare dincolo de forma, natura fundamentala a femeilor respective iar asta poate sa fie de-ajuns privitorului. Totusi, cine este Mademoiselle Pogany? Cum arata ea sau Printesa X, atunci cand stateau in fata omului de rand si nu a lui Brancusi?
(De curand am dat peste un articol foarte bine documentat semnat de Sanda Miller intitulat "Brancusi's women", un articol care exact despre lucrul asta vorbeste).

Bine-nteles, cap de lista domisoara Pogany, pictorita Margit Pogany - probabil cea mai cunoscuta dintre relatiile pe care le-a avut Brancusi. Poate si cea mai lunga - mai bine de 25 de ani.

Eileen Lane - o americanca de origine irlandeza (pe care o convinge sa mearga cu el sa viziteze Romania spunandu-i ca n-are de ce sa-si faca probleme, o va prezenta drept fata lui)

Léonie Ricou - care l-a cunoscut pe Brancusi in salonul ei opulent din Grand Hôtel Particulier aflat pe boulevard Raspail la nr. 270. Sculptura se numeste "Madame L.R."
Baronesa Renée Irana Frachon - care si-a comisionat portretul lui Brancusi. Interesant este faptul ca portretul acesteia devine prin distilari succesive "Muza adormita".
Agnes Ernst Meyer care l-a cunoscut pe Brancusi prin intermediul (culmea) sotului Eugene Isaac Meyer, director al Ziarului "The Washington Post". Agnes devine "La Reine Pas Dédaigneuse" sculptata in marmura neagra.
"Jeune Fille Sophistiquée" nu este alta decat Nancy Cunard 
Normal, nu toate femeile carora Brancusi le-a sculptat portretul sau care i-au vizitat atelierul au fost implicate afectiv cu el. Peggy Guggenheim de exemplu, (careia Brancusi ii zicea Peghitza) a fost (probabil) doar un companion placut si nimic mai mult.
Sau "Printesa X" - probabil una dintre cele mai faimoase lucrari brancusiene . Notorietatea si-a castigat-o mai cu seama datorita asocierilor obscene legate de forma acesteia. Lucrarea a fost dealtfel refuzata la salonul independentilor in 1920. "Printesa X" este aproape unanim recunoscuta drept reprezentare a printesei Marie Bonaparte (stra-nepoata lui Napoleon si sotia Printului George al Greciei). Foarte probabil forma statuii este in directa legatura cu studiile aprofundate pe care printesa le facea pe tema frigiditatii.



Myspace Clocks, Video Clocks at WishAFriend.com